Ce a fost mai intai: bancul sau poezia? :))

La parintele Vintila
Vine-Arvinte, cam sfios
Si se roaga: - Fie-ti mila
De un suflet pacatos!

Chiar in saptamana mare
Cand tot omul e smerit
Si posteste cu-ndurare,
Uite, am pacatuit!

- Ai furat? intreaba popa
- Nu prea sfinte! Fara vrere
M-am dat raului si hopa
In gradina c-o muiere!

- Vai de mine, vai de mine...
Greu pacat ai savarsit...
Insa daca-mi spui cu cine,
Poate vei fi mantuit.

- Nu pot, a raspuns Arvinte
Sa-mi fac chinul si mai greu
Nu pot s-o divulg, Parinte
Ca ma bate Dumnezeu!

... Era-nalta si frumoasa,
Parul blond si ochi de jar,
Gura dulce, voluptoasa,
Dintii de margaritar...

- Nu cumva ai fost cu Tanti
Din Smardan, de peste drum?
- Nu pot s-o divulg, ca Domnul
Ma trazneste chiar acum!

... Si-avea flori la cingatoare,
Trup de crin imbobocit,
Mijlocel de fata mare,
Numai buna de iubit...

- Poate-ai fost cu Mita Creata
Cea usoara ca un fulg?
- Cere-mi tot, ba chiar si viata,
Insa nu pot s-o divulg!

... Durdulie, ‘mbujorata,
Numai cantec, numai joc,
Cand te-a strans in brate-odata,
Ai simtit in vine foc!

- Mai Arvinte-ai fost cu Leana
Care sade pe Neptun?
- Oh! Degeaba-mi zgandari rana,
Fiindca tot nu pot sa spun!

... O comoara tainuita,
Fruct in dragoste scaldat,
Toata plina de ispita,
Toata plina de pacat!

- Bine, du-te, mediteaza,
Si vii maine mai dispus,
Domnul sa te aibe-n paza!
- Sarut dreapta! Si s-a dus.

Ajungand in colt, ca vantul
S-a-ntalnit cu Calistrat
Care-ntreba: - Ei, Prea Sfantul
De pacat te-a dezlegat?

- Inca nu! raspunse Arvinte
Foarte vesel si vioi,
Dar aflai de la Parinte
Inca trei adrese noi!